Deea….

Inca ceva!

Archive for the ‘Juridice’ Category

Succesiunile

Dragi cititori,


M-am gandit sa deschid o noua categorie pentru a veni in sprijinul vostru si prin urmare am va impartasesc cateva lucruri despre un  domeniu care pe mine ma fascineaza!

Astazi vom vorbi despre succesiuni.

Enjoy ,

Deea


Cand vorbim despre succesiuni trebuie sa stim, inainte de toate,  ce insemana. Asadar, putem spune ca succesiunea reprezinta un mod specific de dobandire sau de transmitere a proprietatii pentru cauza de moarte ( mortis cauza). Altfel spus, in momentul decesului unei persoane din familie, se realizeaza succesiunea, cine dobandeste , cat  si cand- succesiune legala. Pe langa aceste aspecte avem si LEGATUL, care este tot un mod de dobandire a proprietatii pentru cauza de moarte, dar care are la baza vointa celui decedat si nu legea cum  se intampla in cazul mostenirii.

Exista mai multe feluri de succesiuni :

1. Succesiunea legala- in cazul în care o persoană decedează fără a lăsa un testament prin care să dispună de bunurile sale după moarte, patrimoniul succesoral se va transmite rudelor defunctului, soţului supravieţuitor sau statului, conform regulilor stabilite de lege.  Alături de succesiunea legală de drept comun există şi o succesiune legală extraordinară sau anomală (anormală), adică în afara regulilor (a-nomos). Succesiunea anomală, denumire care provine din vechiul drept francez, constituie o derogare de la principiul caracterului unitar al devoluţiunii succesorale şi desemnează o devoluţiune întemeiată pe natura sau provenienţa bunurilor succesorale , fără a ţine seama de regulile moştenirii legale ordinare.

2. Succesiunea testamentară este cea care se deferă în virtutea voinţei lui de cujus, manifestată pe timpul cât acesta a fost în viaţă prin una din formele de testamente prevăzute de lege.

3. Succesiunea contractuală. Numită şi instituire contractuală, este „actul prin care instituantul dispune, pentru timpul când nu va mai fi , de tot sau o parte din bunurile sale în favoarea instituitului care acceptă”.

Cum se poate deschide o succesiune ?

1. Cauza deschiderii mostenirii. Prin deschiderea moştenirii se înţelege faptul care dă naştere transmisiunii succesorale. Acest fapt este moartea persoanei fizice, art. 651 C. civ. precizând că„succesiunile se deschid prin moarte”. Deschiderea moştenirii nu se confundă cu deschiderea procedurii succesorale notariale reglementate de Legea nr. 36/1995 privitoare la notarii publici şi activitatea notarială. Deschiderea moştenirii este declanşată de faptul juridic al morţii unei persoane fizice, în timp ce deschiderea procedurii succesorale notariale se face la cererea oricărei persoane interesate, a procurorului sau a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu (art. 68 alin.1 din Legea nr. 36/1995).

2. Data deschiderii moştenirii. Stabilirea momentului deschiderii moştenirii este important

întrucât:

-în raport cu această dată se determină persoanele care au vocaţie la moştenire (în temeiul legii, al testamentului sau al contractului), capacitatea succesorală a acestora, precum şi drepturile ce li se cuvin asupra moştenirii;

-aceasta este data până la care retroactivează acceptarea sau renunţarea la moştenire;

-aceasta este data de la care începe să curgă termenul de prescripţie prevăzut de art.

700 C. civ. pentru acceptarea moştenirii;

-în raport cu această dată se stabileşte compunerea masei succesorale;

-în cazul în care există mai mulţi moştenitori, aceasta este data de la care se naşte starea de indiviziune între moştenitori şi în raport cu care se va produce efectul declarativ al partajului la ieşirea din indiviziune;

-în cazul succesiunii în timp a unor legi succesorale diferite, legea aplicabilă succesiunii este cea în vigoare la data deschiderii acesteia. Se impune însă precizarea că actele ulterioare succesiunii, dar referitoare la aceasta, cum este cazul acceptării sau renunţării la succesiune, vor fi supuse legii în vigoare la data săvârşirii lor în temeiul principiului aplicării imediate a legii noi.

3. Locul deschiderii moştenirii.  Locul deschiderii moştenirii constituie criteriul unic de determinare a competenţei teritoriale a unor organe cu atribuţii în materie succesorală. Astfel, în funcţie de locul deschiderii moştenirii se determină:
a) secretarul consiliului local competent să ceară deschiderea procedurii succesorale notariale în cazul în care în masa succesorală lăsată de defunct se află bunuri imobile şi, dacă este cazul, să ceară luarea unor măsuri de conservare (art.68 alin. 1 şi art. 70 din Legea nr. 36/1995);
b) notarul public competent să efectueze procedura succesorală notarială (art. 10 lit.a din Legea nr. 36/1995);
c) instanţa judecătorească competentă să judece acţiunile privitoare la moştenire, indiferent dacă moştenirea conţine sau nu bunuri imobile situate în circumscripţia altei instanţe.
Locul deschiderii moştenirii este cel de la ultimul domiciliu al defunctului. Prin urmare, locul deschiderii moştenirii nu se confundă cu locul decesului lui de cujus, acesta putând deceda într-un loc în care se află doar întâmplător şi care nu are nici o legătură cu viaţa, activitatea şi bunurile sale. Conform dispoziţiilor art. 13 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice, „domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinţa statornică sau principală”. În cazul celor declaraţi morţi judecătoreşte, locul deschiderii succesiunii este acela al domiciliului celui dispărut la data stabilită prin hotărâre ca fiind cea a morţii prezumate
.

Sursa :  DREPT CIVIL. SUCCESIUNI ŞI TESTAMENTE